OMUL sau DUMNEZEU


Ei stiu...
Si daca nu le-as vorbi, constiinta lor care e pe cale sa amorteasca de tot, inca le mai spune.

- Nu e bine!

I-a deranjat tot timpul...ar fi vrut sa nu fiu. Ar fi vrut sa tac.
Dar VOCEA...VOCEA din mine e prea tare.
Satul de vorbe care condamna, ca Ieremia profetul in vremurile de demult, incerc sa fiu firesc...daca se poate sa nu imi intorc prietenii impotriva mea.
Dar nu sunt. Firea de mult e pusa la pamant de VOCEA constiintei...de El. Isus.
Aleg sa decid intre CEL pe care nu-L vad...si cei pe care ii vad...oamenii.
Vai! ...
Vai!...
Daca imi fac pe om prieten, acceptand sa tac atunci cand el se nenoroceste si oricum trece din lumea asta, cu ce ma aleg?
El e vesnic. E demodat pentru vremurile in care traim. Si totusi e puternic. E cel mai puternic.
Daca nu ascult de El care ramane si dupa trecerea mea...nu am pierdut?
Ceice odata erau sfintii Lui, acum ar vrea sa stea in liniste...sa nu-i mai deranjez cu ceea ce e real...
Pacatul i-a prins asa de lesne....
Un compromis...le-a ruinat viata. Pentru o lauda au cazut dupa ce s-au madrit. Vlaga lor era in laudele altora. Dorinta de afirmare i-a facut sa urce pentru a domina pe semenul lor.
De ce sa ma mint? De ce sa zic ca e bine, cand defapt e rau. De ce sa spun celui rau ca-i bun?
Oare el imi da paine? Ore ii pasa de mine asa cum ii pasa Sfantului din cer?
Cine in saracia mea m-a crescut si m-a inaltat fara ca macar sa Ii cer ceva? De ce nu as asculta de El?
Bine a spus profetul:
-Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea; cine poate s-o cunoasca? (Ier.17:9)
Ceea ce este nu poate fi numit inexistent. Ce e scris e scris. Alegerea imi apartine.
Aleg sa implinesc ceea ce V ocea Lui imi dicteaza.

Oameni pagani, mincinosi, iubitori de sine, mituitori,corupti,doritori de faima, incalcatori de lege, ucigasi, tradatori, hulitori de Dumnezeu, rai din calea afara...
Nu merita.
Mai bine singur cu Cel ce este din vecii cecilor, decat cu omul trecator.
Prin EL...sunt mai mult decat un om...
Sunt din neamul Lui. Facut si salvat de mainile Lui, cand moartea ma inconjura si ma cuprindea in bratele ei tot mai tare, incercand sa ma stinga.
Acum ma intalnesc cu ea...cu moartea...si ma ocoleste. Pentru ca am fost spalat in sangele Lui. A lui Isus.
Curatit si inviat de la moarte la Viata.
Ingerii sa vina sa ma convinga si tot nu pot schimba ceea ce El a facut din mine. Un nemuritor.

Nu umblati dupa slava oamenilor. Ei sunt trecatori. Cei din Dumnezeu raman vesnic.
Aleg sa cred pe Cel ce m-a tinut treizeci de ani cand nimeni nu voia sa ma tina. Aleg sa cred pe Cel ce a investit in mine, cand eu nu mai credeam ca va iesi ceva bun din mine.

Mai bine sincer si singur cu Dumnezeu decat cu prieteni multi si departe de El.
Omul... ca frunza-n vant.
Striga in gura mare, nu te opri! Inalta-ti glasul ca o trambita si vesteste poporului Meu nelegiuirile lui, casei lui Iacov, pacatele ei! (Isa.58:1)

Omul...
Constiinta-i muribunda, nu vrea sa fie deranjata...
1Tim. 4:1 Dar Duhul spune lamurit ca, in vremurile din urma, unii se vor lepada de credinta, ca sa se alipeasca de duhuri inselatoare si de invataturile dracilor,
2. abatuti de fatarnicia unor oameni care vorbesc minciuni, insemnati cu fierul rosu in insusi cugetul lor.


Adi Gliga